După negocieri aprinse și, probabil, câteva sesiuni de 'team building' petrecute în trenuri pe rute obscure din România, Uniunea Europeană a decis să mențină pragul de trei ore pentru compensațiile aferente zborurilor întârziate. Decizia a fost salutată cu entuziasm la București, unde un purtător de cuvânt al CFR Călători, sub protecția anonimatului, a declarat: „Ne bucură să vedem că expertiza noastră în gestionarea timpului, sau mai degrabă în ignorarea lui, este apreciată la cel mai înalt nivel. Practic, am exportat ‘școala românească’ de întârzieri.”
Surse din interiorul negocierilor susțin că un moment ‘cheie’ al discuțiilor a fost prezentarea unui grafic cu punctualitatea trenurilor românești, care a provocat o admirație amestecată cu stupefacție în rândul delegațiilor europene. „A fost o revelație,” a mărturisit un diplomat belgian, ușor palid. „Noi credeam că 30 de minute e mult. Ei bine, românii ne-au arătat o altă dimensiune a timpului. Se pare că „trei ore” este, pentru ei, doar o întârziere ‘minoră’, aproape o punctualitate. A fost logic să adoptăm standardul lor de toleranță.”
Pe lângă noul prag pentru compensații, UE a cerut și o mai mare transparență a prețurilor pentru bagajele de mână. Un pasager român, proaspăt aterizat la Otopeni după o întârziere de 4 ore, a comentat ironic: „Ce atâta secretomanie? Să fim transparenți și cu întârzierile! Să spună de la început: ‘Stimați pasageri, zborul dumneavoastră va ajunge mâine, la prânz. Vă mulțumim pentru înțelegere și pentru că nu ați aruncat cu obiecte contondente în personalul de la poartă’.” Analistii politici locali prevăd acum o creștere a numărului de români care vor alege avionul ca mijloc de transport, pentru că, „dacă tot întârzii, măcar să știi de la început că ai șanse să primești niște bani, nu doar un bon de apă la peronul 3.”
